Un text pentru cei ce nu mă cunosc

                        De vorbă cu Domnul MIRCEA BARZUCA
       Interviu realizat de d-na Rodica Tache - redactor la revista « Analele Buzăului »

                                    
             D-l Mircea Barzuca este o personalitate bine cunoscută în lumea artelor plastice românești pentru pictura sa, artă în care profesează de mulți ani, pentru contribuțiile sale jurnalistice, pentru expozițiile de anvergură  realizate ca muzeograf la Muzeul de Artă din București, pentru creația premiilor « Margareta Sterian »  decernate anual  muzeografilor emeriți dar și pentru interesul pe care-l acordă Muzeului din Buzău și  Liceului de  Muzică și  Artă Plastică din aceiași localitate.

              -  D-le Mircea Barzuca sunteți un prieten al nostru al  buzoienilor ?

              -  Pot  fi oare considerat prieten al orașului ? La Buzău s-a născut, la sfârșitul secolului XIX marea artistă, pictoriță și  scriitoare Margareta Sterian, profesor iubit și prieten, personalitate de primă mărime a artelor românești care mi-a insuflat  atașament pentru acest oraș scriind despre el, în cartea « Castelul de Apă » al cărui personaj principal este crângul, povestindu-mi imagini  ale vieții buzoiene de la începutul secolului XX pe care nu le-a uitat niciodată și care i-au influențat și opera de pictor. Copil fiind, a cunoscut târgurile dar și spectacole cu dive celebre, iar ca tânară a fost impresionată de viața economică a orașului cu magazine ce rivalizau cu ale Vienei și de calitatea elitelor culturale.

              -  Atașamentul dvs față de oraș și instituțiile sale s-a manifestat și în alt mod ?

             -  Prețuiesc artiștii plastici din Buzău pentru operele lor moderne dar insuficient cunoscute și iubite în special de cei ce ar trebui să  le cumpere și să se mândrească cu ele, prețuesc muzeul - primul muzeu de artă decorativa din țară - și sper că autoritățile dar și persoanele înstărite din oraș se vor gândi mai mult la achiziții dar și la o organizare modernă în pas cu marile  cuceriri  muzeografice din Europa , prețuiesc  liceul de artă aproape o universitate de profil , un laborator de creație impresionant.

Liceul de Muzică și Artă Plastică « Margareta Sterian » - Buzău

                                 

              -  Darurile dvs făcute orașului sunt o dovadă  a prețuirii de care vorbiți.

              -  Margareta Sterian l-a cunoscut pe Vasile Voiculescu, marele poet născut în acest oraș, a tradus din poezia lui în englezește - celebrele sonete - și atunci am hotărât să daruiesc  Bibliotecii Municipale din Buzău o serie de portrete realizate de  Margareta Sterian și de mine care chiar dacă nu-i plac directorului sunt o valoare indiscutabilă pe care alte instituții le-ar dori neîntărziat. Am dăruit muzeului  tapiseriile realizate de Margareta Sterian, lucrări de avangardă prețuite la timpul lor la Paris unde au fost expuse, după ce în  țară critica proletcultistă le trecuse sub tăcere. Incerc să mă interesez de soarta liceului de artă care poartă numele Margaretei Sterian la propunerea unor înalte personalități, etc.

Margareta Sterian (1897-1992)

                                

             -  Ați expus pictură la  Buzău ?

             -  Cu foarte mulți ani in urmă, aproape de debutul meu,  am expus pictură în muzeu și am vizitat împrejurimile orașului pe care le-am găsit mirifice. Pe vremea aceia sediul  muzeului era în Palatul Primăriei din centrul orasului. Inițiatorii instituției i-au fixat sediul acolo  deoarece își închipuiau un alt destin al muzeului bazându-se pe tradițiile culturale ale urbei și imprejurimilor, pe comorile din adâncuri, pe o posibilă soartă turistică, dar și pe interesul pentru artă al elitei orașenești. Sper ca după restaurarea actualului sediu și cu  noua conducere, muzeul să devină ceea ce au vrut întemeietorii comuniști dar patrioți.

               -  Cum poate muzeul și instituțiile culturale să obțină rezultatele la care iată,  chiar dvs visați ?

            - Este necesară o implicare serioasă a factorilor politici și administrativi din oraș. Una este să vii la vernisajul unei expoziții în treacăt și alta este implicarea în viața și activitatea muzeului, să vezi ce are de făcut și să-l ajuți, știut fiind ca la noi cuvântul cultură nu  apare în nicun discurs și că foarte mulți dintre politicieni nu se gîndesc decât la  interesul lor imediat. Din fericire chiar eu am întîlnit funcționari de prim rang în județe care se implica în viața instituțiilor culturale, în proectele lor.

             -  Se stie din presă că urmariți să daruiți intreaga colecție a  Margaretei Sterian, colecție a cărei valoare și cuprindere este cunoscută statului. V-ați gîndit vreodată la Buzau? Desigur că  muzeul  va este recunoscator pentru tapiseile dăruite.

             -  Hotarîrea mea de a dărui statului opera Margaretei Steian - operă de primă mărime - un muzeu adevarat - este indiscutabilă dar aștept o propunere demnă de această colecție din partea autorităților competente. Colecția are nevoie de un sediu permanent, o casă  încăpătoare unde să funcționeze un centru cultural independent. Autoritățile  din Buzau au primit colecția d-lui Bucur Chiriac care nu mi se pare ca a fost expusă până acum, în condiții normale, deși are valoarea unui muzeu de artă contemporană. Eu cred ca autoritățile  din muzee se vor gândi, cu timpul la opera Margaretei Sterian, dar sper să nu fie prea târziu.
              -  Care este după dumneavoastră principalul merit al acestei opere a Margaretei Sterian ce în muzeul nostru se bucură de o înaltă prețuire ?

             -  Este greu să abordez un răspuns, aici într-o frază. S-au scris cărți, albume care abordează problema cu mare seriozitate și discernământ. In primul rând, este omul care a creiat această operă, o personalitate nepereche care se ascunde  cu timiditate în paginile cărților de poezie, proză și traduceri pe care le-a realizat și apoi, este universul de imagini  pictate și scrise, un univers de o indiscutabilă originalitate, un Eden pe care omul îl iubește și locuiește, în care dramele aproape lipsesc, ce stă cu brio alături de cele creiate de marile genii ale culturii plastice și poetice românești. A fost și a rămas până la sfârșitul vieți un artist de avangardă și acest fapt a dat operei sale o prospețime continuă. O operă încă inuficient cunoscută, aflată acum în plină afirmare datorită cărților ce s-au scris despre ea, dar mai ales expoziților retrospective realizate de muzee în ultimii douăzeci de ani.

              -  Dumneavoastră expuneți împreuna cu artiști importanți, trăiți în freamătul palid, dar existent al vieții culturale. Cum vedeți viitorul artelor plastice în România ?

              -  Nu e ușor de răspuns. Voi da câteva exemple. François Mitterand  a scos din Louvre, Ministerul de Finanțe.  Astazi Louvrul este o uriașe fabrică de cultură, dar și de bani. Pompidou a creiat Beaubourgul, cel mai important așezamânt al artei moderne din Europa,  unde se perindă anual milioane de oameni. Pretutindeni în Franța, de pildă, se înființează ori se renovează muzee și exemplele se pot înmulți. La noi, se vorbește despre turism dar nimeni nu se gândește ca acestor oameni, turiștii, trebue sa li se arate roadele civilizației românești în forme moderne, elegante, care să-i atragă. In fruntea instituțiilor de vârf sunt necesari oameni care să  înteleagă rostul moral, instituțional, dar și economic al culturii, trebuie renunțat la vechile conduceri anchilozate, cu tupeu de dictatori. Guvernul, președintele trebue să gîndească și un proiect pentru cultură paralel cu altele pentru drumuri, locuri de muncă, etc.

             -  Dar muzeele noastre ?

            -  Se sbat din răsputeri, nu au susținere materială, nu au public căci lipsește educația plastică din scoală și oamenii se trezesc maturi fară să fi vizitat o expoziție, să fi admirat un tablou. Educația în zona artelor plastice dă rezultate exceptionale - acest fapt a fost reunoscut teoretic, chiar în anii dictaturii - omul devine mai blând, mai elegant, mai atent la nuanțe dar pentru aceasta este necesară o muncă sisifică, făcută cu dragoste.

Lalele și lăcrămioare (1933)